AI și Criza Energetică Globală: Cum Poate Inteligența Artificială Să Amenințe Mediul și Ce Soluții Avem
Inteligența artificială a devenit rapid unul dintre cei mai mari consumatori de energie de pe planetă. Pe măsură ce modelele AI devin mai complexe și mai răspândite, cresc și nevoile uriașe de electricitate, apă și resurse naturale pentru a susține această revoluție digitală.
Antrenarea unor modele mari, cum ar fi cele de tipul ChatGPT, necesită mii de megawați-oră de electricitate, iar utilizarea zilnică a acestor sisteme consumă și mai mult. De exemplu, se estimează că o singură întrebare adresată unui chatbot AI poate folosi de zece ori mai multă energie decât o simplă căutare pe internet.
Problema nu se oprește la electricitate. Centrele de date care găzduiesc aceste modele au nevoie de cantități uriașe de apă pentru a-și răci serverele – miliarde de litri anual. Mai mult, hardware-ul dedicat AI se schimbă rapid, ducând la o creștere alarmantă a deșeurilor electronice și la exploatarea intensă a materiilor prime, cum ar fi litiul sau cobaltul, necesare pentru fabricarea cipurilor.
În 2024, consumul global de electricitate a crescut cu peste 4%, iar boom-ul AI este unul dintre principalii factori. Proiecțiile arată că, până la sfârșitul deceniului, centrele de date ar putea consuma aproape 3% din energia electrică globală – cât folosesc în prezent țări mari, precum Japonia sau Germania.
Marile companii din tehnologie caută soluții. Mulți investesc masiv în energie regenerabilă, dar sursele precum vântul sau soarele nu sunt constante, iar integrarea lor în rețelele energetice durează. Din acest motiv, se discută tot mai mult despre revenirea la energia nucleară, mai ales în forme noi, cum ar fi reactoarele modulare mici, care promit să fie mai sigure și mai flexibile.
Totuși, construcția reactoarelor durează ani și necesită investiții uriașe, iar publicul este adesea sceptic. În paralel, cercetătorii lucrează la optimizarea algoritmilor AI pentru a-i face mai eficienți energetic, reducând dimensiunea modelelor și ajustând modul în care folosesc resursele hardware.
Există și inițiative care mută sarcinile de procesare AI în momentele când energia verde este mai disponibilă sau care folosesc AI pentru a regla inteligent consumul de curent în centrele de date.
În cele din urmă, drumul spre un viitor sustenabil al AI-ului depinde nu doar de inovații tehnologice, ci și de politici publice solide. E nevoie de reglementări clare privind consumul de energie, standarde de raportare a amprentei de carbon și programe care să încurajeze reciclarea componentelor electronice.
Inteligența artificială are potențialul de a transforma lumea, dar fără o strategie clară privind impactul asupra mediului, ar putea deveni un pericol major pentru planetă.
Așadar, marea provocare a acestui deceniu nu este doar cum dezvoltăm AI-ul, ci cum îl facem prietenos cu planeta care ne susține pe toți.
Pentru a susține modele de inteligență artificială la scară globală, companii precum Meta investesc în centre de date masive și energie dedicată - Meta plănuiește să atingă o capacitate de 5 gigawați până în 2026. Mai multe detalii despre această strategie sunt disponibile în articolul Meta centre de date AI + 5GW până în 2026.
Rămâi conectat cu Omul Digital:
👉 Facebook: facebook.com/omuldigital
👉 Instagram: instagram.com/omuldigital
📬 Scrie-mi dacă ai o idee sau întrebare – răspund cu drag!
🔁 Te-ai dezabonat din greșeală? Reabonează-te 👇