Cine controlează AI-ul? Reglementări globale în 2025

Despre Inteligența Artificială

Ilustrație generată cu inteligență artificială, cu scop ilustrativ.

Inteligența Artificială se dezvoltă mai rapid decât regulile care o guvernează. În 2025, statele și organizațiile internaționale propun legi și tratate pentru a asigura un AI sigur, echitabil și responsabil.

Europa și AI Act – liderul normativ

Uniunea Europeană a devenit prima putere globală care a adoptat un cadru legislativ dedicat AI: AI Act. Implementat etapizat până în 2026, actul clasifică aplicațiile AI pe niveluri de risc și introduce cerințe stricte pentru modelele cu impact sistemic, cum sunt modelele generative mari.

Pentru Bruxelles, miza este clară: repetarea succesului „efectului GDPR”, prin stabilirea unui standard global. Deja companii americane și asiatice își aliniază produsele la cerințele UE, pentru a putea rămâne pe piața europeană.

SUA – standardizare și autonomie a pieței

SUA adoptă o abordare diferită: în loc de reglementare unică la nivel federal, preferă standardizare tehnică și autoreglementare. NIST a primit un rol central în definirea cadrului de testare și certificare, iar mai multe state, în special California au introdus propriile legi pentru modelele de mare putere computațională.

Deși flexibilă și favorabilă inovației, această strategie riscă să ducă la fragmentare și la lipsa unei viziuni unitare, în contrast cu abordarea unitară a UE.

China – control strict și orientare strategică

China se concentrează pe reglementare centralizată și control administrativ. „Interim Measures for Generative AI”, aplicate deja din 2023, obligă furnizorii să asigure securitatea conținutului și să respecte valorile politice interne.

Această abordare arată diferența de viziune geopolitică: în timp ce UE promovează drepturile omului, iar SUA piața liberă, China prioritizează securitatea statului și controlul informațional.

Regatul Unit și alte inițiative globale

Marea Britanie a ales o cale „pro-innovation”, evitând o lege generală și optând pentru recomandări și instituții de monitorizare sectorială. În paralel, organizații internaționale încearcă să creeze punți între regimurile divergente:

• ONU a adoptat o rezoluție pentru un AI „sigur, securizat și de încredere”.

• Consiliul Europei a lansat primul tratat internațional cu forță juridică în domeniu, axat pe drepturile omului.

• G7 – Hiroshima AI Process promovează principii comune pentru modelele avansate.

Competiție geopolitică pentru controlul AI

Reglementarea AI a devenit o cursă geopolitică. Uniunea Europeană vrea să exporte un model bazat pe drepturi și transparență, SUA mizează pe puterea economică și inovație, iar China pe control și securitate.

Această divergență reflectă trei viziuni diferite despre viitorul AI și, implicit, despre cine deține puterea în economia digitală globală. În lipsa unui consens, companiile și statele vor trebui să navigheze între standarde multiple, cu riscul fragmentării pieței mondiale.

☑️ Cine controlează AI-ul în 2025? Răspunsul depinde de unde privim: UE stabilește reguli stricte, SUA încurajează piața, China reglementează centralizat. Totuși, realitatea este că niciun actor nu poate controla singur AI-ul. Viitorul guvernanței acestei tehnologii va fi definit de negocieri, tratate și compromisuri internaționale.

👉 Citește și articolul Omul Digital: Orașe inteligente cu AI – de la trafic fluid la servicii publice eficiente

Rămâi conectat cu Omul Digital:

👉 Facebook: facebook.com/omuldigital
👉 Instagram Prompturi AI: instagram.com/omuldigital
📬 Scrie-mi dacă ai o idee sau întrebare – răspund cu drag!
🔁 Te-ai dezabonat din greșeală? Reabonează-te 👇

Cu sprijinul tău, Omul Digital poate crește și aduce mai multă valoare comunității.